Dupa razboi, in toata Europa fenomenul microcar era in voga. Pur si simplu, nu erau bani pentru masini mari si luxoase. In Europa comunista, nicu nu dadea bine asa ceva: masina era un lux burghez si deci neptrovita pentru majoritatea poporului. Totusi, dorinta pentru transport personal a supravietuit. Mai ales in Cehia, Polonia si Ungaria, au fost construite multe automobile de mic litraj, de obicei artizanal sau in serie foarte mica. Printre altele, ungurii aveau Balaton si Alba Regia, polonezii Mikrus, si cehii Velorex. Dupa anii 60, cand au intrat pe piata masini "normale", nu mai erau atat de cautate, majortatea fiind abandonate cand se strica cate ceva.
Si in Romania au fost cateva tentative. Malaxa (1946) e poate cea mai cunoscuta, si cea mai mare. Printre altele amintim: M.R. construit in 1945 de Radu Manicatide; IAR din 1947, dezvoltat sub inginerul Radu Mardarescu si construit in trei exemplare; microcarul Oszkar Beke din 1957, inspirat dupa Isetta, cu motor de Zundapp si inca in existenta in Oradea; MR-1957, inca un minicar cu 3 roti din 1957 facut de ing Manicatide, cu motor de 5.5cp; si, in anii 60 si dupa, eforturile lui Iustin Capra.
Se pare ca, tot in Brasov (sau, ma rog, orasul Stalin cum era pana in 1960), a mai existat un microcar; e vorba de automobilul Rodica. Nu am multe detalii, dupa spusele unei enciclopedii ar fi fost facuta de un inginir, Nicolae Lucaci, in 1957. Avea un motor de 13cp, tot dezvoltat de Lucaci, care ar fi parucrs destui kilometri cu masina. Greu de spus ce e fapt si ce e poveste, totusi imaginea nu minte. Detaliile acestei mica decapotabila par a fi inspirate un pic de Skoda Felicia, un pic de Volga... Cine stie ceva mai mult despre aceasta masina, vreau sa aud de la ei!
In post war Europe, microcars were in great vogue. A continent struggling to rebuild itself could not afford expensive automobiles; at any rate, behind the Iron Curtain cars were a dangerous bourgeois commodity and therefore frowned upon. Nevertheless, there were several valiant efforts to build microcars, especially in Poland, Hungary, and Czechoslovakia. These were either home-made one offs or built in small numbers. Among the best known makes are the Balaton and Alba Regia from Hungary, the Velorex from Czechoslovakia and the Mikrus from Poland. After the 1960s, when "real cars" became far more of a mass market commodity, most of these unusual little vehicles were abandoned.
Romania tried to make some too. The best known is prbably the 1946 Malaxa. However, there were others: in 1945, Radu Manicatide's MR microcar; in 1947, Radu Mardarescu's IAR, of which three were allegedly built; the 1957 Zundapp-engined Oszkar Beke three-wheeler, inspired by the Isetta and still in existence; another 1957 three-wheeled microcar with a 5.5 hp engine built in Stalin City (now Brasov) by Radu Mardarescu; and, finally, Iustin Capra's efforts of the 1960s and beyond.
Another Brasov-built car has come to light: the 1957 Rodica. Details are scanty: it seems that it was built by an engineer called Nicolae Lucaci, who also penned the 13hp engine. It covered a respectable amount of kms; after that, little is known. But at least the photograph, showing a small convertible with a few styling cues from the Skoda Felicia and a few more from the Volga, does not lie. If anybody knows more about this vehicle, I want to hear from them!
a fost nevoie să cadă stîlpi.
18 hours ago
Fascinant articol :) Nu am stiut ca masina asta a existat, sau ca micro-carul a fost atat de "popular" printre ingineri. Multumesc.
ReplyDeleteFoarte interesant! Asta arata ca am produs masini inainte de primul IMS (1957). De fapt, daca nu ma insel,am asamblat Ford de prin 1935.
ReplyDeleteIn afara de Mikrus, polonezii au produs si Syrena.
Stiu ca de dezamagesc dar e prima oara cand aud de masina asta. Mie mi se pare mult mai apropiat de Moskvich 402, unele repere chiar mi se par imprumutate de la acest model.
ReplyDeleteRef Malaxa , parerea mea, toata povestea cu productia de serie, rusii care au luat proiectul, etc. e SF.
Absolut de acord. Malaxa a fost construit numai intr-un exemplar. Posibil s-a confundat lumea cu RAEF 50, produs in Latvia, care intr-adevar a fost testat la Moskva, oricum povestile scrise rudimentar de ziaristi de doi bani au dainuit desult de mult!
ReplyDeleteRodica a fost masina copilariei mele. Cea mai buna oruetena si colega de banca la kiceu a fost Rodica Lucaci, la liceul de Arte Plastice din Brasov. Rodica a invatat la facultatea de arta Grigorescu din 1974 si s a maritat plecind in Rdg. Nu i cunosc numele de fam nou. Stiu ca tata inginerul care a conatruit masina, a murit si ca ai avea cred un frate mai mic care poate a mostenit. Masinacera deschusa in spate si noi fetele stateam invers cu picioarele pe scaunulbdin spate inversat. Nici o dată nu s a stricat masina in drum si am facut muntii, Brasivul si inprejurimi si tot litoralul cu ea in 1974 august septembrie.
ReplyDeleteExceptional de interesant! Aveti fotografii cumva?
ReplyDeleteAm completari la cele relatate pina la acest punct. Tatal meu, pasionat de ambarcatiuni, transport motorizat, -si constructorul masinii Rodica, dupa anul 1955, a trait si profesat ca tehnician (inginer nu imi este cunoscut) in domeniul telecomunicatiilor in Brasov, provenind din Bucuresti. A fost nascut in noiembrie, a decedat in noiembrie 1986, lasind multi ani de activitate profesionala in acest oras. Sunt trei copii ai sai nascuti in Brasov.
ReplyDeleteIn ce ma priveste, eu am studiat Arte decorative, tata mi-a insotit viata cu foarte multa dragoste, am calatorit mult cu masina noastra, aproape pina in 1984. Nu avea o culoare inchisa, mai mult un gri albastrui. Este adevarat ca am intemeiat familia in nordul Germaniei, si sotul a fost inginer constructor de masini, a fost german de origine romana, din zona Brasovului
Multumesc mult, superbe informatii!
ReplyDelete